Mănăstirea Lainici – mireasa din Defileul Jiului

Mitropolia Olteniei
Arhiepiscopia Craiovei
Județul Gorj

35 viețuitori

 

Mănăstirea Lainici, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii (biserica nouă), se află în județul Gorj, fiind situată în Defileul Jiului, la 32 de kilometri de Târgu-Jiu. Frumosul aşezământ a fost supranumit „mireasa” din Defileul Jiului, pentru faţada sa de un alb puternic.

manastirea-lainici

Termenul „Lainici” ar deriva după unii cercetători de la numele unui trib geto-dac, al lailor, cunoscut între secolele IV-V, împreună cu tribul bessilor, în zona Sarmizegetusei, la circa 80 km distanță de Lainici. După alte păreri, termenul „lainici” provine din greaca veche „lainos”, însemnând „de piatră”, trecătoare de piatră.

Conform tradiției, în secolul XIV, Sfântul Nicodim de la Tismana ar fi construit, după Mănăstirea Vișina, un schit de lemn la Lainici pentru a susţine ortodoxia şi pentru a da un nou suflu bisericii, deoarece din secolul al XIII-lea începuse deja invazia de catolicizare a Ardealului de către Biserica Catolică. Sfântul Nicodim şi-a ales ca loc de meditaţie şi linişte o peşteră situată lângă Mănăstirea Lainici. El a pus temeliile mai multor lăcaşuri de cult, printre care şi mănăstirile Vodiţa de lângă Turnu-Severin şi Tismana, în preajma căreia a sihăstrit până la sfârşitul vieţii sale pământeşti. Biserica schitului se pare că a fost distrusă însă între anii 1750 şi 1765, în timpul Mariei Tereza, când împărăteasa a ras de pe teritoriul transilvănean peste 300 de aşezăminte ortodoxe. La ruinele sfântului lăcaş a fost trimis schimnicul Atanasie, care a adunat de pe văile munţilor o obşte de 30 de călugări.

Prima atestare documentară a mănăstirii apare în secolul XVIII, când schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în anul 1780, și donează mănăstirii o moșie.

Se menționează la 1870 că la Lainici există o „Biblie” a lui Șerban Cantacuzino, donată schitului, în jurul anului 1690, de domnitorul Constantin Brâncoveanu, semnată de domnitor însuși.

Primele două biserici nu s-au păstrat, pe locul lor s-a construit biserica actuală, între anii 1812-1817, pe cheltuiala boierilor Sărdănescu, Brăiloiu, Fărcășescu. Poenaru, Măldărescu, Bengescu și Mageru, în timpul lui Ioan Vodă Caragea.

În Mănăstirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat în călugăr, deoarece era urmărit de turci. Pentru acest fapt, în anul 1817, mănăstirea a avut de suferit, fiind devastată de către turci; călugării au fost alungați, iar lui Maxim monahul i s-a tăiat capul.

Între anii 1854-1900 a fost stareț la Lainici, Cuviosul Irodion, numit de Sfântul Calinic de la Cernica: „Luceafărul Lainiciului”. Acesta a devenit duhovnicul Sfântului Calinic, după ce îi fusese inițial ucenic.

Mănăstirea a fost distrusă complet în timpul Primului Război Mondial, trupele germane intrând cu caii în biserică, furând odoarele, clopotele, arzând arhiva și devastând cimitirul.

După anul 1929 mănăstirea este reconstruită de un grup de monahi de la Mănăstirea Frăsinei, în frunte cu starețul Visarion Toia, care introduce aici un regism ascetic sever, lucru care dinamizează viața duhovnicească, mănăstirea devenind din ce în ce mai căutată de credincioși.

În timpul regimului comunist, după anul 1947, mănăstirea a avut mult de suferit, în anul 1961 fiind desființată, rămânând cu titlul de „casă de oaspeți”.

În anul 1975 starețul Caliopie Georgescu face unele îmbunătățiri în viața mănăstirii și reintroduce rânduielile ascetice.

În anul 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală, unică în lume, datorită planului arhitectonic şi picturii interioare, de către Mitropolitul Nestor al Olteniei. Biserica a fost începută și construită până la stadiul de finisaje de către inginerul Ioan Selejan, actualmente Episcop al Covasnei și Harghitei. Cuprinde două biserici suprapuse: biserica de la subsol va fi destinată „Bisericii din Catacombe”, urmând să fie redată aici pictural viața creștinilor de la anul 1 până la 313, iar biserica de la nivelul superior și pridvorul au fost pictate de Grigore Popescu, fiind reprezentate aici cele mai importante momente din istoria Bisericii creștine, cu cei mai de seamă sfinți din toată lumea și din toate vremurile, ca o cronologie a universalității creștine.

Tot din anul 1990 în Mănăstirea Lainici s-au construit: un nou corp de chilii, o trapeză, un gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, un zid de sprijin împotriva inundațiilor.

Pe 10 aprilie 2009 s-au redescoperit moaștele Sfântului Cuvios Iradion Ionescu, duhovnicul Sfântului Calinic. Sfântul Iradion este ultima verigă a lanțului neoisihasmului românesc din secolul XIX. A trecut la Domnul pe data de 3 mai 1900; după 7 ani i s-au aflat moaștele întregi, care au fost așezate înapoi în mormânt. Cuviosul Iradion de la Lainici va fi canonizat pe data de 1 mai 2011, cu data prăznuirii 3 mai. Astfel, Mănăstirea Lainici și întreaga țară vor avea un mare ocrotitor și mijlocitor în ceruri.

Mănăstirea Lainici adăpostește Icoana făcătoare de minuni Gorgoepicuus, Grabnic Ascultătoarea, unicat în ţara noastră, copie adusă în anul 2006 de la Mănăstirea Dohiariu, Muntele Athos, pictată pe lemn de santal şi acoperită cu o mantie grea de argint aurit, moaștele Sfântului Cuvios Iradion și părticele din moaștele Sfântului Serafim de Sarov, Sfântului Ignatie Briancianinov, Sfântului Dimitrie de Rostov.

De văzut:

  • Mănăstirea Vișina
  • Schitul Locurele
  • Ruinele Castrelor Romane
  • Complexul brâncușian de la Târgu-Jiu
  • Mănăstirea Prislop (60 km)

Adresă: Bumbești Jiu, strada Lainici, 215100, județul Gorj

Acces: DN66 TârguJiu – Bumbești Jiu, comuna Lainici (km 32)

Coordonate GPS: 45°15’51.31″N, 23°23’31.07″E 

Stareț: arhimandritul Ioachim Pârvulescu

Contact: 0253.463.333, fax: 0253.463.335

Site: www.manastirealainici.ro

Cazare: cu rezervare