Mănăstirea Văratec

Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Arhiepiscopia Iașilor
Județul Neamț

425 viețuitoare, viață de sine; 60 viețuitoare, viață de obște

 

Mănăstirea Văratec cu hramul Adormirea Maicii Domnului se află în satul Văratec, comuna Agapia, județul Neamț într-o mică depresiune de la poalele munților, adăpostită de culmea Dealul Mare, la o altitudine de 460 de metri.

Mănăstirea Văratec se leagă de numele maicii Olimpiada, o maica de la Mănăstirea Durău, tunsă în monahism la Schitul Topolnița, care întemeiază între anii 1781-1785 o sihăstrie în poiana Văratec.

Maica Olimpiada, cu numele din lume Bălașa Herescu, fiică de preot se va oferi trup și suflet zidirii obștei primei isihlii de la Văratec, reușind să ridice o bisericuță din lemn și câteva chilii pentru maici

În 1788, Sfântul Paisie Velicikovski de la Neamț o va numi pe maica Nazaria de la Mănăstirea Durău stareța mănăstirii. În 1794 maicile ridică o nouă biserică din lemn mai mare, Mănăstirea Văratec unindu-se între timp cu Schitul Topolnița.

În 1803 Mănăstirea Văratec este unită cu Mănăstirea Agapia de către Mitropolitul Veniamin Costache, iar în 1808 se începe ridicarea actualei mănăstiri, din piatră, zugrăvită în alb, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Începând cu anul 1821 mănăstirea trece prin încercări grele, fiind pustiită.

În 1839 mănăstirea devine independentă, iar după 1844 se mai construiesc două biserici: Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Schimbarea la Față, cât și un Paraclis cu hramul Sfântului Nicolae, astfel încăt mănăstirea avea în anul 1857

4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii, 700 de călugărițe, 12 moșii și un venit de 13.000 de galbeni”,

potrivit însemnărilor vechi din arhiva mănăstirii.

În anul 1900 pe 11 iunie, mănăstirea se confruntă cu un incendiu mistuitor, care a distus aproape totul.

Biserica Adormirea Maicii Domnului este construită din piatră de râu și cărămidă, în formă de cruce, cu ziduri groase, cu două turle rotunde, îmbinând stilul moldovenesc cu elemente neoclasice. Frescele originare din interior, pictate în anul 1841 au fost refăcute în 1882, în stil realist.

In pronaos se află „Mormântul duhovnicului Iosif”, adormit la 28 decembrie 1828, primul duhovnic de la Mănăstirea Văratec.

În fața bisericii se află statuia de bronz a Saftei Brâncoveanu, care a ctitorit o parte din cele de folos mănăstirii, fiind lucrată de Ion Jalea, în anul 1935.

În cadrul mănăstirii au existat mai multe școli: o școală sătească mixtă, școala primară de fete, „școala de adulte” (pentru călugărițele fără carte), școli de muzică bisericească psaltică și liniară, școala monahală, seminarul monahal pentru călugărițe. Celebre sunt atelierele de broderie bisericească și legătorie de cărți, covoare, tricotaj, țesut pânză, pictură bisericească și artă decorativă.

Muzeul mănăstirii Văratec deține un valoros patrimoniu cultural-artistic și istoric, alcătuit dintr-un mare număr de hrisoave autentice, acte de danie și de întărire, manuscrise, obiecte de cult din metal prețios, icoane vechi, Evanghelii, broderii, covoare, tapiserii și veșminte preoțești.

Printre cele mai deosebite obiecte din muzeu se număra: icoanele din secolul al XV-lea, de la Mănăstirea Râșca, cât și cele din veacurile XVI-XVII, de la Văleni – Piatra Neamț și Topolnița, crucea din lemn de chiparos, făcută în anul 1596, crucea de procesiune din lemn de măslin, donată în anul 1852 de Gheorghe și Maria Hermeziu, potirul din argint aurit dăruit în anul 1840 de Safta Brâncoveanu, Epitaful lucrat în fir de aur și argint de Smaranda Niculce în anul 1798, Evangheliarul grec tipărit la Veneția în anul 1811 și Evanghelia cea Mare tipărită la Mănăstirea Neamț, în anul 1821, ambele ferecate în argint aurit și împodobite cu icoane emailate.

Biblioteca conține 6000 de volume, din care 1600 sunt manuscrise și tipărituri vechi.

De Mănăstirea Văratec au fost legate mai multe personalități printre care și: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Profira Sadoveanu, Mitropolitul Bartolomeu Anania, maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușuleangă). părintele Roman Braga.

La Mănăstirea Văratec se află racla cu moaște de la mai mult de 30 de sfinți și icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana.

De văzut:

  • în partea sudică a bisericii, în afară, Mormântul poetei Veronica Micle, trecută la cele veșnice în anul 1889, după o perioadă de viețuire în mănăstire
  • casa Lahovary
  • codrii de aramă

Căi de acces: șoseaua Târgu-Neamț – Piatra-Neamț, ramificație dreapta Agapia, apoi din satul Agapia ramificație stânga 4 km până la mănăstire

Coordonate GPS: 47°8’27.91″N, 26°16’12.92″E

Date de contact: stavrofora Iosefina Giosanu – 0232.245.175