Mănăstire · Dolj
Fosta Mănăstire Bucovățul Nou – Sfântul Nicolae
Bucovăț, județul Dolj, pe malul drept al Jiului, la sud-vest de Craiova; vatra fostei mănăstiri este identificată cu biserica Sfântul Nicolae din localitate · Hram: Sfântul Ierarh Nicolae
Așezământul monahal Bucovățul Nou a fost ridicat în secolul al XIX-lea pe malul drept al Jiului, după mutarea obștii de la Mănăstirea Coșuna – Bucovățul Vechi. Biserica Sfântul Nicolae s-a păstrat ca lăcaș parohial, iar obștea nu mai funcționează aici.
Istoric
Bucovățul Nou este o vatră monahală distinctă de amplasamentul vechii Mănăstiri Coșuna, chiar dacă obștea acesteia s-a mutat aici. Ziarul Lumina consemnează că arhimandritul Hrisant Penetis a început noua biserică la 1834, după mutarea de pe malul celălalt al Jiului; lucrările au fost finalizate în 1842, iar hramul așezământului este Sfântul Ierarh Nicolae. Monografia istorică a Seminarului Teologic și studiul istoric al municipiului Craiova confirmă amplasarea Bucovățului Nou la dreapta Jiului, în zona Mofleni/Bucovăț. Astăzi biserica este păstrată în localitate, fără obște monahală activă documentată.
Surse și documentare
- Ziarul Lumina — „Bucovățul Nou, de-a lungul veacurilor”, 22 august 2015
așezământul Bucovățul Nou, hramul Sfântul Nicolae, mutarea obștii de la Bucovățul Vechi și zidirea începută de Hrisant Penetis în 1834, încheiată în 1842
- Primăria Municipiului Craiova — Studiu istoric pentru regenerare urbană, zona Mofleni
mutarea obștii Coșuna–Bucovățul Vechi între 1834–1843 și identificarea noii biserici cu Bucovățul Nou
- Dan-Dumitru Anastasescu — „Un străjer de veacuri la porțile Craiovei. Mănăstirea Coșuna – Bucovățul Vechi”, Editura Mitropolia Olteniei
strămutarea obștii la Bucovățul Nou pe la mijlocul secolului al XIX-lea și legătura istorică, fără identitate de amplasament, cu vechea Coșuna
- Ziarul Lumina — „Vetre monahale istorice, în așteptarea pelerinilor”
continuitatea istorică a lăcașurilor monahale și bisericilor fostelor mănăstiri din Oltenia
Informații verificate la 12.10.2026.