Mănăstire · Brașov
Fosta Mănăstire din Cuciulata – vatră neidentificată
Hotarul de sus al satului Cuciulata, comuna Hoghiz, județul Brașov; posibil în pădurea spre Comăna de Sus, lângă toponimele Poiana Popii și Izvorul Crucii
O mănăstire de lângă Cuciulata este atestată indirect de un urbariu din 1758, care menționează un localnic stabilit „pe lângă mănăstirea de aici”. Amplasamentul exact nu este cunoscut; cercetarea istorică îl plasează probabil în hotarul de sus al satului.
Istoric
Studiul arheologic-istoric „Vestigii ale trecutului mănăstiresc în Țara Făgărașului” citează un urbariu din 1758 descoperit de Ștefan Meteș în Arhivele Statului din Cluj. Acesta consemnează că Ioan Comșa, numit și Chiş Mihail, s-a așezat la Cuciulata în 1750 și locuia în 1758 pe lângă mănăstirea de acolo. Autorul precizează că este singura informație identificată despre așezământ și că locul nu se mai cunoaște cu certitudine; propune drept posibilă zonă hotarul de sus, în pădurea spre Comăna de Sus, unde se păstrează toponimele Poiana Popii și Izvorul Crucii. Tradiția că biserica mănăstirii ar fi fost mutată în jurul anului 1761 la biserica actuală este explicit descrisă de autor ca neconfirmată de altă sursă. Nu este confundată cu Schitul Cuciulata reînființat în epoca contemporană.
Surse și documentare
- A. Dragne – „Vestigii ale trecutului mănăstiresc în Țara Făgărașului”, Cumidava XXVIII (2005)
mențiunea din urbariul din 1758 despre o mănăstire la Cuciulata, localizarea ipotetică în hotarul de sus al satului și precizarea că locul nu este cunoscut cu certitudine, caracterul neconfirmat al tradiției privind mutarea bisericii în jurul anului 1761
- Școala Gimnazială Cuciulata – Bisericuța de lemn
tradiția locală privind legătura bisericii de lemn și a inscripțiilor din 1757–1776 cu fosta mănăstire
Informații verificate la 12.10.2026.