Mănăstire · Vrancea
Fosta Mănăstire Dumbrăvița – Sfântul Ilie
Fosta moșie Dumbrăvița, între Siret și Putna, în zona actualei comune Suraia, județul Vrancea; lângă izvorul pârâului Dimaciu · Hram: Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul
Mănăstire ctitorită la mijlocul secolului al XVII-lea de căpitanul Ștefan/Ștefu și monahul Tofan/Teofan. A fost închinată Sfântului Mormânt în 1688, apoi Mitropoliei Moldovei în 1731; în 1850 funcționa doar biserica drept lăcaș parohial, iar satul Dumbrăvița s-a format pe vatra vechiului așezământ.
Istoric
Mănăstirea Dumbrăvița, numită și Mănăstirea de la izvorul Dimaciului, a fost ctitorită spre mijlocul secolului al XVII-lea de căpitanul Ștefan (Ștefu) și monahul Tofan (Teofan), pe o ocină din Dumbrăvița confirmată prin hrisovul lui Vasile Lupu din 1639. Așezământul se afla între Putna și Siret, în aval de izvorul pârâului Dimaciu, pe malul drept al Siretului; biserica avea hramul Sfântul Ilie. În 1688, Drăgan, fiul ctitorului și stareț, a închinat mănăstirea Sfântului Mormânt; în 1731 starețul Ioasaf Rusul a închinat-o Mitropoliei Moldovei. Catagrafiile din 1809 și 1831 o consemnează cu biserica Sfântul Ilie și cu proprietăți întinse. O scrisoare a credincioșilor din Dimaciu și Dumbrăvița din 1850 arată că așezământul monahal practic nu mai funcționa, biserica de lemn fiind folosită de comunitate și aflată într-o stare gravă. După secularizarea din 1863, moșia a trecut în domeniul statului. Satul Dumbrăvița s-a format pe ruinele ansamblului, iar biserica a continuat ca parohie; amplasamentul este cunoscut regional, fără o delimitare arheologică modernă a complexului.
Surse și documentare
- Valentin Muscă, „Vrancea isihastă: Mănăstirea Dumbrăvița”, Ziarul de Vrancea
ctitorii, localizarea între Putna și Siret și hramul Sfântul Ilie, închinarea din 1688 și 1731, atestările din catagrafii, încetarea vieții monahale și folosirea bisericii ca parohie
- Aurel Nicodei, „Bibliografia bisericilor din județul Vrancea”, Cronica Vrancei IV, 2003
contextul istoric și bibliografia bisericilor din fostul județ Putna
- Muzeul Vrancei — „Arhimandritul Athanasie Popescu, un stareț pribeag în căutarea credinței care a slujit în Vrancea”
încadrarea Dumbrăviței între vechile vetre monahale importante ale Vrancei
- Ștefan Andronache, „Mănăstirea Dumbrăvița, o importantă așezare monahală din sudul Moldovei”, Dunărea de Jos, nr. 129 (2012)
reconcilierea relatărilor care confundă mănăstirea cu un schit separat de pe celălalt mal al Siretului, încadrarea cronologică: mănăstire în perioada de început, apoi schit până la desființare
Informații verificate la 12.10.2026.