Fosta Mănăstire Odaia Călugărului – Pădurea Călugărească

Pădurea Călugărească, pe fosta moșie Copuzu-Odaia Călugărului; o sursă monahală o plasează și lângă Horia, identificarea între localizări fiind incertă

Mănăstire ortodoxă istorică asociată pădurii Călugărești și moșiei Copuzu-Odaia Călugărului, anterior secularizării proprietate a Mănăstirii Căldărușani. Un ghid monahal o datează tradițional în secolul al XVI-lea; atestarea sigură a schitului Odaia Călugărului de la Copuzu nu stabilește însă dacă este aceeași instituție sau aceeași vatră.

Istoric

Dicționarul geografic al județului Ialomița consemnează Odaia-Călugărului ca moșie a statului, anterior secularizării aparținând Mănăstirii Căldărușani, cu pădure proprie. Anuarul eparhial din 2009 păstrează toponimul Copuzu-Odaia Călugărului și numele pădurii Călugărească între Copuzu și Sălcioara. Ghidul monahal publică tradiția unei mănăstiri dispărute din secolul al XVI-lea în apropierea Schitului Horia, însă nu oferă documente primare pentru obștea de 500 de monahi. Înregistrarea conservă identificarea ca vatră distinctă de schitul parohial din Copuzu, dar notează explicit că legătura dintre amplasamentul din pădure și localizarea din apropierea satului Horia nu este rezolvată.

Surse și documentare

Marele Dicționar Geografic al României — Odaia-Călugărului
moșia Odaia-Călugărului din comuna Copuzu, anterior secularizării aparținând Mănăstirii Căldărușani și cu pădure de 130 ha
Anuarul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor 2009
toponimul Copuzu-Odaia Călugărului și identificarea pădurii Călugărească
Ghidul Mănăstirilor din România — Schitul Horia
tradiția despre Mănăstirea Odaia Călugărului dispărută și localizarea alternativă în apropierea Schitului Horia; numărul de 500 de monahi este preluat ca tradiție neverificată

Informații verificate la 12.10.2026.