Schit · Vrancea
Fostul Schit Babele – Sfântul Ioan Bogoslovul
Măgura, pe valea Putnei, în zona Soveja; amplasamentul arheologic exact nu este delimitat · Hram: Sfântul Ioan Bogoslovul
Schit întemeiat de monahul Partenie de la Bisericani în 1632–1633, pe valea Putnei, sub Măgura. A fost jefuit și distrus în timpul conflictelor cu oștile lui Matei Basarab; după aceea Partenie a întemeiat noul așezământ de la Soveja/Dobromira. Babele și Soveja sunt vetre istorice distincte.
Istoric
Schitul Babele, cu hramul Sfântul Ioan Bogoslovul, a fost ridicat de monahul Partenie de la Bisericani în 1632–1633, pe valea Putnei, sub Măgura. Repertoriul lui Nicolae Stoicescu îl identifică drept schitul de la care a pornit ulterior întemeierea Mănăstirii Soveja. Studiile istorice locale arată că oștile muntene au pricinuit stricăciuni schitului, iar Matei Basarab l-a sprijinit apoi pe Partenie să ridice o nouă ctitorie pe apa Dobromirului, devenită Schitul/Mănăstirea Soveja. Sursele diferă în formularea raportului dintre distrugere și ajutorul ulterior; fișa nu confundă situl Babele cu așezământul Soveja, care are deja înregistrare separată. Poziția este cunoscută regional, dar nu există în sursele consultate o delimitare exactă a ruinelor.
Surse și documentare
- Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova (1974), intrarea „Schitul Babele”
hramul Sfântul Ioan Bogoslovul, fondarea de către Partenie în 1632–1633, succesiunea istorică Babele–Soveja
- Arhivele Naționale, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea I (1972), secțiunea Mănăstirea Soveja
legătura documentară dintre Schitul Babele, Partenie și noua ctitorie de la Soveja
- Vrancea – Studii și Comunicări, V–VII (1982–1984), studiul despre Mănăstirea Soveja
contextul întemeierii Dobromirei/Soveja și al stricăciunilor suferite de Babele
- Ziarul de Vrancea, „Vrancea isihastă: Mănăstirea Soveja”
contextul istoric local al lui Partenie și al vetrei monahale de la Soveja
Informații verificate la 12.10.2026.