Schit · Vrancea
Fostul Schit de la Gura Pețicului – Năruja
La gura pârâului Pețicu, satul Năruja, județul Vrancea; posibil pe deal, în zona unei biserici actuale
Schit al sătenilor din Năruja, ctitorit în prima parte a secolului al XVIII-lea de Armenia, văduva lui Ion Netedul, împreună cu Lazăr și Stanca Solomoneasca. A fost construit la gura pârâului Pețicu; o cercetare locală îl datează probabil în 1732 și consideră că a fost înlocuit de biserica de zid ridicată în 1788.
Istoric
Schitul de la gura Pețicului, cunoscut și ca Schitul Năruja, a fost un așezământ al comunității din satul Năruja, la confluența pârâului Pețicu cu valea Nărujei. O sursă locală îl atribuie Armeniei, văduva lui Ion Netedul, lui Lazăr și Stancăi Solomoneasca, în prima parte a secolului al XVIII-lea. Studiul Georgetei Carcadia din 2005 consideră probabil că sătenii au ridicat schitul în 1732, poate pe deal, în zona uneia dintre bisericile actuale; biserica veche de lemn nu s-a păstrat. Obștea nărujeană a înlocuit ulterior schitul cu o biserică de zid, ridicată în 1788 potrivit pisaniei acesteia. Localizarea exactă și identificarea bisericii actuale cu vatra schitului sunt ipoteze ale autorilor, nu certitudini arheologice.
Surse și documentare
- Georgeta Carcadia, „Mărturii de cultură și civilizație ecleziastică în Vrancea istorică”, Vrancea — Studii și Comunicări XII, 2005
probabila întemeiere în 1732, localizarea la Gura Peticului și ipoteza înlocuirii cu biserica de zid din 1788
- Năruja — inima Țării Vrancei, „Vrancea isihastă: Schitul de la gura Pețicului”
ctitorii și localizarea la gura pârâului Pețicu în prima parte a secolului al XVIII-lea
- Valentin Muscă, „Vrancea isihastă: Schitul de la gura Pețicului”, Ziarul de Vrancea
denumirea alternativă Schitul Năruja și contextul așezămintelor monahale din fostul județ Putna
Informații verificate la 12.10.2026.